Repatrierea e o curva.

Am venit acasa intr-o sesiune de gradinarit romanesc si , pana la urma, totul s-a transformat in operatunea ” Hai acasa!”. Procedez in consecinta. Nu va pot explica ce am patimit din Mai pana acum, cu masina plina de carti si electronice aduse din Spania, cu peripetiile de 4 zile de pe drum cu pompa de apa bulita, cu ruperea unei curele de transmisie la 3 saptamani dupa ce am ajuns, cu munca in gradina, cu marile probleme de sanatate ale cuiva din familie care m-au determinat sa ma intorc… Ideea e ca marele meu cosmar s-a adeverit: trebuie sa ne intoarcem acasa pentru ca trebuie, nu pentru ca vrem noi. Incep sa ma instalez, sa rezolv problema cu netul, cu caldura, cu multe etc-uri din viata mea. Si mai trebuie sa iau si vreo 1.000 de tone de ciment sa-i fac furnicutei Doina o statuie micuta de Craciun  🙂  .

Cel putin!

Anunțuri