Umezeala! Gripa!! Mutarea!!! NU MAI VREEAAAAAAUUUUUU!!!

In Spania s-au inregistrat lunile astea cele mai mari caderi de apa din cer de cand sunt eu aici. Nu am cautat statistici meteo, dar sunt sigur ca s-au batut niste recorduri in privinta asta.  Ma rog, pentru spanioli e bine, ca s-au umplut lacurile de acumulare si apa o sa fie ieftina anul asta, ca sa nu mai punem la socoteala ca o sa le mearga bine si cactusilor, ca sa nu mai vorbim de gazoane…

 

Incepand cam de pe 10 ianuarie i-a dat cu frig si cu ninsori. A nins cum rar am mai vazut chiar si in tara. Nu se pune zapada, dar au fost vreo doua cazuri cand chiar s-a asternut. Apoi, dupa 15-20 februarie, au inceput ploile zilnice. A plouat in toate felurile: cu bulbuci, mocaneste, cu furie, cu picaturi ca o ceata, cu vant, fara vant, o data a plouat linistit 4 zile neincetat, altadata cu o asemenea furie ca aveam impresia ca ploua de jos in sus… Cum munca mea nu se prea impaca cu umezeala, am fost nevoit sa stau in casa si sa contemplu bacovian ceea ce era evident de contemplat. Si, cam pe 12-13 martie, m-a lovit!

 

Ultima raceala serioasa pe care am avut-o a fost la 9 ani. Tin minte si acum ca ma astepta o perioada grea cu aritmetica multa si mi-am dorit o pauza de vreo 2-3 zile, sa stau acasa si sa studiez insectele decat sa ma duc la scoala. ”Ai grija ce-ti doresti” spune o mare vorba. Am petrecut o saptamana indopat cu ampicilina si aspirina si infofolit in plapuma in preajma verii. Dupa ce am scapat mi-am dorit sa nu mai trec niciodata prin asa ceva. Raceala asta de acum a fost mai grava! A venit cu de toate: tuse, stranut, dureri aprige de cap, nasul ca robinetul. Nu am incercat niciodata pana acum senzatia de a-ti cuge nasul in mod necontrolat, fara sa-ti dai seama, sau tusea pana la voma, dar acum stiu cum e. Am trecut cu mari eforturi pe langa pneumonie si sunt sigur ca am avut un dialog foarte real cu cineva care nu mai e printre noi de ceva vreme, intr-un puseu groaznic de delir, care a durat foarte putin, din fericire. M-am pus pe picioare de vreo 10 zile, dar inca sunt ragusit de la tuse si inca imi incarc bateriile.

 

Care baterii le tot descarc si le reincarc cu mutarea. Trebuie sa ne mutam! Cum ma pregatesc sa plec inspre casa, de 1 Mai, am hotarat sa duc acasa si toate cartile pe care le-am carat incoace de 7 ani. Si sunt vreo 350! Nu va mai spun ce e pe capul nostru: mobile, carti, discuri, trancanale de bucatarie, de baie, haine, sacose multe cu maruntisuri…

 

Asta e explicatia lipsei mele de pe acest blog si de pe ale voastre. Dar ajung eu acasa (pe 4 Mai), ma odihnesc un pic, apoi o sa montez calculatorul de masa si apoi ne reintram in normal. Sanatate tuturor si spor la bani!  🙂

Beduin de canapea

Beduin de canapea

Anunțuri