Cât costa o gaură de șarpe?

Nici nu au trecut 5 secunde de când Ponta a devenit prim-ministru și s-a schimbat balanța în Parlament, că portocalii au început cu mizeriile. Nu că m-ar mira, dar o urmă elementară de bun-simț spune că atunci când iei un bocanc în gură astepți un pic, te ștergi de sânge, stai o clipă la pământ să-ți reevaluezi mișcarile și greșelile și abia apoi sări în picioare și pornești din nou la atac.

Ți-ai găsit ! Vine Berceanu și zice asta, mai golănește, așa… apoi vine Monica Macovei și ne trezește la realitate cu temerile dumneaei aici, dar ne revenim repede și ne căcăm pe noi de râs cum Cezar Preda îi spune lui Ponta să stea în bancuța lui și să nu-i deranjeze pe baieții deștepți aici.

Bueeeeeey, nesimțiților, ăstia conduc țara de 5 secunde  !!! Voi ați fost la cârmă cu cârmaciu` vreo 10.000 de ani. Păi nu vă e rușine? Dar voi chiar nu vă uitați în oglindă fără să borâți dimineața? Chiar atât de proști ne credeți? Chiar, cât de proști ne credeți?

Nu spun că useliștii ar fi niște sfinți, cu tot cu liberalii sau conservatorii de-a dreapta Tatălui, dar chiar am fi curioși cum pana noastră au condus țara în anii aștia portocalii și cam cât au furat pentru clanurile lor. Ca să ne facem și noi o idee, zic. Că ”centrul de interes” s-a mutat de ceva timp de la terenul uzinelor, resursele naționale( cu o excepție), patrimoniul PCR și UTC, RAPPS și DAFI, la fondurile europene. Și azi au intrat în sevraj că Ponta chiar verifică ce au facut niște trei foști miniștrii cu POSDRU.

Ascundeți-vă în gaură de șarpe, năpârcilor, să nu mai auzim de voi cu anii ! Măcar lăsați-ne în pace să intram puțin în normalitate și apoi mai vorbim. Dar asta după ce faceți ceva pușcărie și experimentați confiscarea totală a averii, că-mi și vine să și râd pentru ce a fost condamnat Ceașcă…

Chiar, aveți bani de niște găuri de șarpe? Că vă dau io. Cât or costa?

La Mulți Ani, Eretz Israel !

Dintotdeauna, la vederea fotografiilor și a filmelor cu Holocaustul, m-am înfiorat cu lacrimi în ochi. De obicei îmi iau o ”țintă” și mă gândesc: oare ce o fi gândit omul ăla când a primit glonțul în ceafă? dar fetița aceea când și-a dat seama că nu mai poate respira, când îi ieșeau ochii din orbite de groază în camera de gazare? o fi omorât-o gazul sau ceilalți care au călcat-o în picioare încercând să mai câștige ceva secunde de viața cățărându-se pe camarazii de moarte? dar cel care, legat de pat fiind, vede un alt om care îi bagă un ac de seringă în inimă? ce a gândit în ultimele secunde? oare și-au dat seama, când pe poarta lagărului au intrat soldații americani sau britanici sau sovietici, că sunt liberi cu adevărat? cum a fost prima lingură de supă și prima îmbucătură de pâine adevarată din libertate?…

Unii stricați la cap spun că fotografiile, documentele despre adoptarea ”soluției finale”, filmele, etc sunt trucate. Nu se poate! Sunt prea multe! Dar nu este acesta singurul motiv pentru care admir poporul evreiesc, felul în care s-a adunat după grozăvie. Mai e ceva ce ne caracterizează și pe noi, românii:  încăpățânarea de a nu muri și de a da cu tifla ”binevoitorilor” care ne-au vrut șterși din Cartea Vieții definitiv și irevocabil. Începând cu romanii, continuând cu turcii și sfârșind cu ungurii. Evreii au rămas pe bucațica lor de coastă mediteraneană de când se știu. Se spune că s-au risipit vreo 2.000 de ani și după aia le-a venit cheful să-și facă țară. Nimic mai neadevărat! Au rămas acolo și s-au umilit și și-au platit taxele să orice: să facă comerț, să își practice religia, să se stabilească undeva, pur și simplu să traiască. Că stăpânitorii vremelnici s-au numit egipteni, abbasizi, bizantini, zangizi, selgiucizi, omeyazi, otomani, britanici, ei au rămas acolo, așa puțini cum erau.  ( o lectură interesantă poate fi ”Cruciadele”- de Thomas Asbridge, Editura Polirom 2011- o recomand cu caldură )

Sportul preferat al evreilor e unul foarte pragmatic: făcutul banilor. Așa, și? E ăsta vreun motiv de ură? Eu consider că nu. Față de alte sporturi zic că e destul de cumințel. Alte națiuni și-au facut colonii, cu toate consecințele ce decurg din asta, altele au construit economii bazate pe sclavagism vreo 200 de ani( a se citi ”Rădăcini„ de Arthur Hailey ), altele au vrut să edifice comunismul mondial, iar altele să se impună ca ”jandarmul universal”.

Încă de la înființare, în 14 Mai 1949, statul Israel a fost o democrație. O altă similitudine cu românii: noi suntem o insulă latină într-o mare slavă, evreii sunt o insulă democrată într-o mare tribală. Oricât s-ar strădui americanii să impună un sistem democrat de gândire și de conducere în Orientul Mijlociu, noi trebuie să înțelegem un lucru: arabii sunt conduși de șefi de trib din care se alege sau se impune un și mai șef, el numindu-se, după caz, șeic, președinte, rege sau mai știu eu cum. O democrație, cu imperfecțiunile și greșelile ei, cu tarele și excesele ce uneori apar, rămâne totuși o amenințare pentru o mână de oameni care nu-și doresc decât un singur lucru: să stăpânească popoarele, să le țină în ignoranță și mizerie pentru a le putea exploata cât mai bine. Și pentru asta au la îndemână două instrumente: petrolul și o carte. Dar despre asta, în altă postare.

Poate că evreii fac și greșeli. E inerent să greșești când știi că ești înconjurat de vecini care abia așteaptă să te ”arunce în mare”; atunci te apuci să faci garduri. Dar este important că au o presă liberă care poate sancționa aceste greșeli. Că își educă copii, că muncesc din greu să producă apă, să înverzeasca țara, că au industrie, că fac comerț să platească toate astea. Este important că există.

Au mai existat tentative de exterminare de-a lungul istoriei care nu au reușit: romanii împotriva dacilor și a galilor, turcii împotriva armenilor, ungurii împotriva românilor ardeleni, dar nimeni, până la Holocaust nu a decis să ucida pe cineva urmând un singur criteriu: apartenența la o nație.

De aceea, cu toată admirația pentru un popor care îmi amintește mult de poporul meu, cu tot respectul de la un neevreu pentru toți evreii care au avut de suferit în toată această istorie atât de ticăloasă pentru ei, cu toata compasiunea pentru morții lor, din toată inima: LA MULTI ANI MEDINAT ISRAEL!

PS: 1- dacă cineva se simte obligat să comenteze porcării ca răspuns la această postare, îmi cer scuze de pe acum doamnelor și domnișoarelor ce mai dau pe aici: voi incerca să nu  șterg nimic și să răspund  într-un mod cât mai grobian posibil;

2- această postare trebuia să apară pe data de 14 Mai, dar la acea dată noi comemoram ziua în care socrul meu ne-a părăsit pentru totdeauna. Nu se făcea să încep un text cu ”La Mulți Ani” când în sufletul meu e ”fie-i țărâna ușoară”.

Bun venit, flăcău !

Azi dimineață a venit pe lume cel de-al doilea nepot al meu, Gruia. 55 de centimetri și aproape 5 kilograme și are niște mâini de zici că e tăietor de lemne 🙂 . Sigur-sigur o sa fie rocker și biker ca cumnatul, ascuțit la minte și la limbă ca sora mea, o sa aibă o educație solidă cu un bunic fost profesor care și-a luat diploma în finanțe-bănci la cursuri de zi și la 60 de ani cu 10, o să fie îndemânatic la fel ca cei doi unchi. Deci premize are. Mai rămane ca România să arate altfel peste 20 de ani ca totul sa fie perfect 😉 . Hai să fie sănătos puiul de dac !!!

PS: are 5 degete 🙂